The sun shines on my alley these days

Vineri. Ajung acasa de la liceu, plina de nervi din cauza unor profesori incompetenti care nu sunt in stare sa explice nimic asa cum ar trebui (cum naiba sa intrebi 3 profesori de engleza cate pagini trebuie sa contina o anumita lucrare si fiecare sa iti spuna ceva diferit?!). In fine. Imediat dupa mine a ajuns si mama, care se dusese sa o ia pe sora-mea de la gradinita. Chiar in momentul cand am deschis gura sa o salut, ochii mi-au alunecat pe plicul mare din mana ei. Imediat ce am recunoscut simbolul desenat pe acesta am simtit cum mi se opreste respiratia brusc. I-am smuls, la propriu, plicul din mana, grabita sa aflu cat mia repede ce scria in el. Citind cele cateva randuri, simteam cum o bucurie iesita din comun punea stapanire pe mine cu o viteza incredibila. Voiam sa sar, sa tip de fericire, sa sun pe toata lumea (ceea ce am si facut). Voiam sa imi arat fericirea in toate modurile posibile. Mai e putin. Incredibil de putin. Am mai putin de doua luni pentru a ma pregati pentru acest lucru. Nimic nu este insa imposibil atunci cand iti doresti cu adevarat ceva. Nimic. Asta am invatat pe parcursul ultimilor doi ani. Toate lucrurile pe care mi le-am dorit in adevaratul sens al cuvantului mi s-au indeplinit si asta numai datorita entuziasmului si optimismului care mi-au dat puterea necesara pentur a lupta pentru toate aceste lucruri. Mai am un singur mare obstacol in cale. Dar, din moment ce am ajuns pana aici, e imposibil sa nu reusesc sa ajung la acea linie de "Finish" care, totodata, reprezinta si un nou inceput. Un nou inceput in orice. Un nou loc pe care sa il numesc "acasa", un nou nivel de studii, un nou mediu, total diferit de cel de pana acum, noi locuri in care sa imi petrec acel "quality time" cu prietenii... etc. Totul se afla doar la distanta de un examen de 4 ore. Totul va fi bine. Doar e subiectul meu. Nu pot sa pic la acel subiect la care stiu ca sunt printre cei mai buni (da. nu a sunat deloc modest din partea mea, but I don't give a damn s*** about it. :D)

Today's song:
Scorpions feat. Tarja Turunen - The good die young

Three is an orgy, four is forever...

Am descoperit de curand aceasta melodie pe profilul unui foarte drag prieten al meu. Am cautat numele formatiei pe faimosul tu-tzeava (aka youtube) si de atunci mi s-a pus pata (in sensul bun) pe muzica acestei trupe. Formatia se numeste Ordo Rosarius Equilibrio, iar melodia de mai jos "Three is an orgy, four is forever..." Sper sa va placa si voua la fel de mult ca si mie. Astept pareri. :)

One, is for liberty...
Two, is for evil...
Three, is an orgy...
Four, is forever...

There are circles of forever, made of fire made of stone...
There are circles of a lifetime, made of silver made of gold...

Five, is a star...
Six, is for the beast inside...
Seven, is for the plunging of gods...
Eight, is where it all begins again....

One, is for the soul...
Two, is for the women...
Three, is and orgy...
Four, is forever...

There are circles of forever, made of fire made of stone...
There are circles of a lifetime, made of silver made of gold...

Five, is for the sun...
Six, is for lust...
Seven, is for the fallen angel...
Eight, is where it all begins again....

There are circles of forever, made of fire made of stone...
There are circles of a lifetime, made of silver made of gold...

Oh... haven't you learned anything...?
You must laugh!

http://www.youtube.com/watch?v=EQZtyDWlKa0&feature=related